Caini Rasa Rottweiler de Vanzare

Durata de viaţă: 10-12 ani
Ţara de origine: Germania
Număr de pui: între 4 şi 10 pui la o fătare
Grupa: Mastiff, de muncă
Culori: negru cu pete cafenii sau roşiatice, de culoarea mahonului
Lungimea firului de păr: scurtă
Talia: foarte mare
Năpârlire: moderată
Înălţime: la mascul 61 – 68 cm, la femelă 55 – 64 cm
Greutate: la mascul 40 -60 kg, la femelă 38 – 54 kg

Mediul de trai:

O casă cu o curte îngrădită este recomandată, deşi se adaptează şi traiului la apartament pentru că nu sunt foarte activi în interior. Exerciţiile zilnice sunt neapărate pentru a vă asigura că nu devine distructiv, că nu se plictiseşte, indiferent de locul în care trăieşte.

Istoric:

Se consideră că sunt descendenţi ai câinilor ciobăneşti folosiţi în Imperiul Roman, dar cu originile în oraşul Rottweil din ce astăzi este sudul Germaniei. Aceşti câini au acompaniat străvechii romani în timpul cuceririlor din Europa, păzind turmele şi taberele. Mai erau folosiţi la mânarea turmelor spre sau dinspre târgul de animale. Comercianţii de vite şi măcelarii apreciau în mod deosebit această rasă şi au început să pună bazele unor programe de creştere a acestei rase pentru a accentua anumite calităţi, precum cea de a mâna turmele, de pază, loialitatea şi forţa. În cinstea oraşului care a dat naştere unor asemenea câini minunaţi, rasa a primit denumirea de Rottweiler. La început erau folosiţi pentru a mâna turmele de vite şi uneori porci; apoi măcelarii le-au folosit talentele pentru a le păzi carnea şi magazinele; dar la fel de buni apărători erau şi în timpul călătoriilor, drumurilor. În secolul trecut s-a început transportarea vitelor în vagoane de tren şi nu mai era nevoie de câini care să mâne turmele, astfel că aceşti câini au fost aproape uitaţi. În 1905, era o singură femelă de Rottweiler în întregul oraş german Rottweil. Măcelarii şi fermierii au continuat să păstreze câini din această rasă, cel mai probabil pentru pază şi protecţie şi astfel ei au supravieţuit; iar atunci când li s-au  descoperit abilităţile pentru munca de poliţie au început programe de dezvoltare şi înmulţire a acestor câini.

Descriere:

Rottweilerii au o blană de culoare neagră cu pete distincte şi bine definite de maroniu-roşcat sau  de culoarea mahonului pe obraji, bot, piept, picioare şi sprâncene. Au un corp puternic, plin de forţă şi musculos. Capul este mare şi are o frunte rotundă, ochii sunt călduroşi la privire, de forma migdalei şi de culoare închisă. Urechile stau pliate pe cap şi au o formă triunghiulară. Gâtul este plin de muşchi şi puternic, cu pielea strâns lipită de el. Pieptul este larg şi adânc, spatele este drept şi puternic; picioarele lungi şi foarte musculoase. Labele lui sunt groase şi bine îmblănite. Unghiile sunt negre şi puternice. Interiorul gurii este negru, dar limba este roz. Coada este de obicei cupată, în ţările unde această practică este încă folosită.
Au un strat de blană la exterior şi o sub-blană. Cea de la exterior este de lungime medie, dreaptă, stă lipită de corp şi are o textură mai aspră. Sub-blana este vizibilă la gât şi la coapse. Culoarea de bază a blănii lor este negru, nicio altă culoare de bază nu va fi permisă. Petele de culoare cafenie sau maroniu-roşcat se prezintă la ochi, obraji, gât, picioarele din faţă până la degete, interiorul picioarelor din spate şi pe interiorul cozii. Orice urmă de culoare albă pe blana lui va fi considerată greşeală şi nu este permisă.

Temperament:

Este un câine foarte alert, loial şi companion iubitor. Au un temperament calm, echilibrat şi sunt foarte încrezători în puterile lor. Învaţă foarte repede comenzile şi sunt uşor de mulţumit. Familia de adopţie joacă un rol foarte important în viaţa unui Rottweiler şi va fi foarte sociabil cu toţi membrii familiei şi prietenii acestora. Prin intermediul unui bun dresaj aceşti câni vor iubi copiii şi î vor respecta pe adulţi. Loialitatea lor va ajuta la protejarea familiei, ai cărei membrii pot conta pe toate forţele câinelui care va lupta până la moarte pentru ei. Sunt câini foarte puternici şi posedă o înaltă toleranţă la durere. Pentru a fi siguri că nu câinele va fi cel care conduce casa este important să le asiguraţi o bună socializare de timpuriu şi să îi mânuiţi cu fermitate. De asemenea aveţi grijă la caracterul posesiv pe care îl pot manifesta faţă de mâncare şi jucării; pentru a evita asta mângâiaţi câinele în timp ce mănâncă şi obişnuiţi-l cu diverşi oameni care îi mânuiesc mâncarea şi jucăriile.
Au nevoie de stimulare mentală constant pentru că se plictisesc uşor şi această stare va duce la alte comportamente distructive, agresivitate şi la probleme de sănătate. Rottweilerii sunt prietenoşi, dar au o tendinţă naturală spre dominare. Agresivitatea nu este o trăsătură ingenuă a unui câine bine-crescut; dar dacă de mic nu are parte de dresaj şi socializare sigur va fi mult mai agresiv decât trebuie. Masculii tind să fie agresivi cu alţi masculi. Ca şi o regulă, ei nu vor lătra excesiv şi fără motiv, sunt ideali pentru pază, vor alerta stăpânii dacă este vreun pericol sau dacă ceva nu este bine. Sunt foarte activi, cu o fire fericită, obedienţi, dorind doar să îi facă pe plac stăpânului.

Probleme de sănătate:

Rottweilerii sunt predispuşi la dispalzii de şold şi umăr - malformaţii ale încheieturilor care duce la schilodirea unui şi o problemă a cartilajelor denumită osteocondrita disecantă a genunchiului. Aceasta poate fi prevenită prin exerciţii potrivite şi prin a vă asigura că nu suferă de stres la nivelul încheieturilor. Stresul poate fi eliminat prin limitarea accesului la scări, a nu permite săriturile şi alergarea excesivă. O plimbare simplă, un timp acordat jocului în fiecare zi sunt exerciţii suficiente pentru câine. Mai pot dezvolta probleme precum panosteita, o ologire intermitentă cauzată de densitatea osoasă variată la tinerii căţei.
Mai pot avea probleme cu ochii, probleme care sunt moştenite genetic. La fel ca toţi câinii cu piepturi largi sunt susceptibili la umflarea stomacului cu aer sau torsiune gastrică. Această boală poate fi prevenită prin limitarea cantităţii de mâncare şi a mişcării exact de după masă. Cel mai bine este să le serviţi mese mai mici pe toată durata zilei.
Blana lor este relativ scurtă şi nu vor avea nevoie de prea multă periere. Au sub-blană şi vor năpârli de două ori pe an, de obicei primăvara şi toamna. În aceste perioade este bine să periaţi zilnic câinele pentru a preveni găsirea unor mari cantităţi de păr prin casă. De asemenea vor ajuta la menţinerea unui păr moale şi lucios.
Începeţi perierea dinţilor de mici căţei, de două ori pe săptămână cel puţin, deoarece tind să acumuleze tartar într-un timp scurt şi este mai ieftin şi uşor să le curăţaţi dinţii dumneavoastră, decât să recurgeţi la ajutorul unui medic veterinar, care va anestezia câinele pentru a îi îndepărta tartrul. Supa din oase va ajuta la menţinerea dinţilor albi şi strălucitori, dar mai poate duce la slăbirea tartrului deja întărit. Nu este bine să îi lăsaţi nesupravegheaţi cu un os sau o jucărie mică, deoarece o parte mică se poate desprinde şi poate rămâne blocată în gâtul câinelui.
Unghiile lor trebuie tăiate periodic, dacă nu au parte de mişcare pe teren accidentat. Va trebui să fiţi atenţi atunci când le tăiaţi pentru că sunt negre şi nu se poate vedea unde ajungeţi la carne. Cel mai bine este să tăiaţi bucăţele mici şi să fiţi atenţi la reacţiile câinelui. Dacă nu vă simţiţi siguri pe dumneavoastră să efectuaţi aşa ceva cel mai bine este să apelaţi la profesionişti.
Părul dintre degetele labelor va trebui scurtat când este necesar pentru a înlătura noroiul şi obiecte nedorite care se pot bloca acolo în timpul peregrinărilor câinelui pe afară. Urechile trebuie să fie curăţate şi lipsite de miros; este de ajuns o curăţare săptămânală cu o soluţie specială pentru aşa ceva. Cantitate de ceară excesivă şi mizerie în urechi pot să fie semn al prezenţei căpuşelor şi trebuie tratat imediat. Căpuşele de ureche pot cauza disconfort şi durere, pot duce la infecţii ale urechii interioare. De asemenea, aceasta condiţie poate fi transmisă şi la alte animale din casă sau la alte animale cu care câinele intră în contact.
Îmbăierea frecventă nu este necesară şi poate usca pielea şi să-i ofere un aspect solzos. Puteţi îmbăia câinele atunci când este necesar atunci când câinele este murdar sau are un anumit miros. Este recomandat să folosiţi un şampon  natural, cu concentraţie slabă deoarece sunt predispuşi la alergii. Pentru perioadele dintre băi este bine să le ştergeţi corpul cu un prosop înmuiat  sau cu şerveţele umede pentru copii.

Exerciţii şi dresaj:

Rottweilerii sunt predispuşi la obezitate, de aceea este important să aibă parte de mişcare zilnică. O plimbare uşoară în parc, o alergare sau o mişcare prin cartier de două ori pe zi sunt de ajuns. Căţeii mici trebuie supravegheaţi pentru că prea multă alergare şi prea multe sărituri pot stresa excesiv oasele în creştere şi pot cauza probleme de sănătate în viitor. Le place să se joace şi se vor bucura de orice fel de joc care să implice şi participarea stăpânului sau a familiei. Excelează în agilitate şi obedienţă. Fiţi atenţi să nu îl lăsaţi fără lesă în parcuri pentru că are instincte de câine ciobănesc şi va putea încerca să mâne copiii care aleargă şi rănindu-i fără intenţie. Dacă îi învăţaţi de mici căţei că un asemenea comportament nu este acceptabil veţi preveni asemenea situaţii.
Sunt câini foarte inteligenţi şi uşor de dresat. Trebuie să începeţi cu un dresaj pentru comportamente acceptabile de la vârste mici; deoarece sunt o rasă dominantă şi trebuie să ştie de la început cine este şeful. Vor fi dresaţi să respecte şi să asculte de toţi membrii familiei.
Socializarea lor trebuie să fie făcută de mici pentru a nu fi agresivi cu alţi câini sau prea reticenţi cu străinii. Aceşti câini iubesc joaca şi uneori fără intenţie vor lovi sau răni copiii pentru că tind să se mişte mai cu putere. Trebuie să fie învăţaţi cu manierele potrivite în preajma altor oameni sau al copiilor. Aceşti câini adoră să facă pe plac stăpânilor şi să înveţe noi comenzi. Se vor descurca foarte bine cu munca de urmărire, de poliţie, de agilitate, obedienţă. De fapt, aceşti câini vor învăţa şi se vor descurca cu orice fel de muncă pentru care doriţi să îi folosiţi deoarece sunt firi inteligente. Dacă sunt lăsaţi singuri prea mult timp sau dacă se plictisesc repede aceşti câini pot să devină repede foarte distructivi. Pentru ei este recomandat dresajul la lădiţă pentru igiena în casă. De la început trebuie să fie trataţi cu fermitate şi consistenţă; nu este indicat să cedaţi unui căţel care plânge pentru că va memora acest tipar şi îl vor aplica după aceea de fiecare dată pentru a obţine ceva.