Caini Rasa Brac German de Vanzare

Ţara de origine: Acesti caini provin din Germania
vand Brac German, caini rasa Brac German de vanzare, vand
Grupa: Caini de vanatoare:

Înălţime: variaza in functie de sex intre 40 – 50 cm

Greutate: 15 - 25 kg

Blana: scurtă

Culoarea: tri-color, caracteristică câinilor de vânătoare, cu cafeniu, negru şi alb. Poate varia uneori şi de la roşu închis la maroniu.  

Istoric:
vand Brac German, caini rasa Brac German de vanzare
Această rasă este relativ veche, provine din regiunea Sauerland din nord-vestul Germaniei. Standardele rasei au fost stabilite abia în 1955.
Sunt firi muncitoare, rezistente şi pline de entuziasm. Este crescut pentru a urmări şi vâna iepuri de câmp în regiunea muntoasă. Caracterul său calm şi temperamentul echilibrat sunt caracteristicile care îl recomanda ca un bun companion. Dresajul trebuie să fie unul ferm şi cu mână forte. Are nevoie de mult spaţiu şi exerciţiu pentru a se dezvolta armonios şi sănătos.
Rasele germane de vânătoare sunt cu o constituţie osoasă rezistentă, cu urechi plasate mai jos pe cap, care nu se strâng, ci stau drepte pe lângă cap. Bracul german a fost dezvoltat din rase mai multe rase pentru a servi unor scopuri generice, mai ales de urmărire a vânatului prin adulmecarea mirosului. La origine au fost câini de vânătoare celtici folosiţi de germani la munca în pădure. Printre variantele timpurii se numără Westphalian Bracke şi Sauerlander Holzbracke. Aceşti caini erau des întâlniţi şi crescuţi în regiunile Sauerland şi Westphalia, care sunt localizate în vestul Germaniei. O perioadă a fost susţinută creşterea variantei Steinbracke (sau în Olanda Steen-brack), o versiune relativ mai mică a bracului. Cuvântul Stein, vine din germană şi semnifică piatră, şi era o modalitate germană veche de a desemna greutatea, o piatră având aproximativ 10 kg.
Toate versiunile iniţiale ale acestei rase au fost în final adunate în titulatura unei singure clase de caini, iar acum Bracul German este singurul Brac recunoscut oficial din Germania. În Germania Bracul este un câine promovat pentru regiuni de deal şi munţi joşi, pentru vânatul de iepuri de câmp, vulpe şi porc mistreţ. Se descurcă cel mai bine la adulmecarea mirosului, dând de ştire cu glasul lui melodios ca de clopoţel.  Picioarele lui lungi îi oferă posibilitatea de a munci repede şi de a acoperi mult teritoriu într-un timp scurt.

Descriere şi îngrijire:

Aparenţa lor este una de nobleţe, elegantă fiind crescuţi a servi ca şi caini de vanatoare. Au o statură relativ mare şi muşchii bine formaţi, fără a fi plini de grăsime, sunt caini activi şi cu o rezistenţă uimitoare. 
Capul este fin, alungit. Văzut din faţă pare a fi îngust şi lung, craniul fiind uşor arcuit. Urechile sunt plasate jos pe cap; foarte lungi şi nealterate chirurgical. Coada este subţire şi de dimensiuni lungi. Nasul are o pată mică, aproape de culoarea pielii în mijloc, în timp ce nările sunt de o culoare mai închisă.
Dinţii sunt extrem de puternici şi egali ca dispunere. Ochii sunt de culoare mai închisă şi oferă feţei o expresie prietenoasă.  Gâtul are o lungime moderată şi mult puternic faţă de cap.  Spatele este uşor arcuit. Pieptul este larg, plat şi cu o cutie toracică rezistentă. Blana este aspră, deasă şi folosită metodă de protecţie faţă de mediul în care sunt activi aceşti caini. Picioarele din  faţă sunt înalte, bine făcute, cu oase fine. Coapsele sunt largi, proeminente din profil, musculoase.
Sunt caini plini de afecţiune şi prietenoşi; se împacă cu copiii, dar nu trebuie lăsaţi nesupravegheaţi cu aceştia. Nu sunt o fire foarte inteligentă şi de aceea dresajul trebuie făcut cu multă îndemânare şi răbdare pentru a fi unul eficient. Sunt prin excelenţă câini de vânătoare, iar simţul lor olfactiv îi plasează printre cei mai buni urmăritori ai vânatului. Blana lor este scurtă şi cu aspect lucios. Astfel, cerinţele lor în ceea ce priveşte perierea sunt minime.
Firul de păr este scurt la această rasă; des, aspru, aproape ca nişte ţepi, zbârlit. Pe burtă are o blană bogată şi deasă pentru a se apăra de eventualele răni provocate de ierburi sau desişurile prin care vânează. Nu necesită o îngrijire a părului excesivă. O periere periodică cu o perie de cauciuc este recomandată pentru a se îndepărta părul mort sau care va cădea.

Probleme de sănătate:
 
Bracul german este o rasă canină care nu prezintă probleme de sănătate majore; dar o atenţie trebuie acordată displaziei de şold, deoarece sunt predispuşi spre această boală. O altă preocupare este aceea a igienei canalelor urechilor; pentru a se evita alte complicaţii este bine a fi curăţate periodic.

Dresaj şi exerciţii:

Datorită simţului lor olfactiv dezvoltat sunt buni şi la luarea urmei şi mirosului animalelor rănite. Această abilitate este una recunoscută şi modul lor de acţionare este unul silenţios. Vânătorii de altă dată se temeau de a folosi un câine pentru a lua urma animalelor rănite, crezând că acesta va fi mai înclinat să urmărească animalele sănătoase. În timp această credinţă s-a dovedit a fi complet falsă. Prin intermediul metodelor calitative de dresaj Bracul înţelege uşor diferenţa dintre o urmă fierbinte, proaspătă de miros şi una mai veche. Crescătorii din ziua de azi consideră că este foarte greu să fie învăţaţi cu aportul, dar odată ce au fost învăţaţi vor fi de încredere.
Sunt caini care au nevoie de mult exerciţiu în aer liber şi nu sunt recomandaţi ca şi caini de apartament.